Viața mea s-a schimbat... spre bine, pentru că sunt fericit!

Ion
,
Chișinău

Istoria nu e așa de mare, pentru că am ințeles ca sunt gay la vârsta de 29 ani. Până atunci doar credeam că a fi într-o relație cu un băiat e absurd, mai ales că de la 16 ani eram în relații cu fete, dar din când în când mă uitam la baieți, gândind că îmi plac doar ca amici.

Cu timpul, începusem să intru pe paginile web matrimoniale, cautând anume băieți. Facând cunoștința cu unul, cu altul, încercam să văd cum e comportamentul, cum gândesc și dacă, din toate ce spuneau, aș avea și eu ceva comun cu ei. Dar nu era nimic comun... Apoi m-am căsătorit cu o fată, cu care eram în relații mai mult de 5 ani, totul era în ordine cu familia, nașii, cumătrii și rudele comune. Dar am avut o perioadă când ieșeam des cu prietenii la o bere și se termina cu... beții. Anume atunci s-a trezit în mine un alt om, care dorea să fie alături de un băiat, ci nu de o fată. Cel care vroia să fie în pat cu un băiat, ci nu cu o fată... Asta s-a prelungit de la vârsta de 22 de ani.

Pe când avusem 29 ani, intrând pe pagina mea de socializare, am văzut la categoria foto, un numar imens de note și like-uri din partea unui băiat. Am deschis pagina lui și am înțeles că este gay... și i-am scris. L-am întrebat cum s-a primit ca un necunoscut să pună note la toate pozele altui necunoscut, mai ales că suntem băieți ambii. El mi-a răspuns amical. După care mi-a spus că sunt un om interesant. Mai apoi, eu l-am întrebat direct dacă este gay și mi-a dat un răspuns afirmativ. În acele zile soția trebuia să plece pe câteva zile de acasă pe plan de serviciu. Noi ne înțelesem în acea seară ca a doua zi să ne vedem... Ne-am văzut, am stat la un ceai, am discutat viața unuia și altuia, după care mi-a venit o idee să-l învit la mine măcar pe o zi. A acceptat. A doua zi l-am întâlnit. Eu eram foarte timid să încerc de a pune mâna pe el, să-l cuprind, să-l sarut, dar nici vorba să mă culc cu el, macar că în capul meu apăreau diferite imagini cum aș putea să fac sex cu el. Dar seara a schimbat totul în mine și toată viața mea.

Cât soția a fost in deplasare, el stat la mine. Mergeam la serviciu și veneam acasă împreună (eu fiind antreprenor), nimeni nu mă întreba cine și ce e... Dar, peste 2 saptamâni, a fost prima dată când am fost rănit de el, după care și nu ne-am mai văzut. Cu o zi înainte de a pleca de la mine, am văzut ca el de parcă s-a schimbat. Mereu îmi spunea că totul e normal, să nu-mi fac griji, dar, până la urma, am aflat că gasise pe altcineva. La întoarcerea soției, atmosfera din familie se schimbase, pentru că eu nu o mai vroiam, îl vroiam doar pe el. Sexul în familie era minimalizat, fapt ce a pus-o pe soție să creadă ca eu sunt cu alta. Peste o perioadă mică de timp, am făcut cunoștința cu un băiat cu care am o început o relație pe ascuns.  Era pentru prima dată când m-am îndragostit de un băiat cu adevărat.

Peste un timp, soția a aflat că mă scriu cu cineva, dar nu înțelegea, de fapt, cu cine. Asta a fost până când a fost martoră a unui apel telefonic, eu fiind la balcon cu gândul că ea e la serviciu încă, dar ea, intrând în casă fără nici un zgomot, a auzit conversația mea cu băiatul. Ce sa spun? Am fost ambii șocați, ea - că a înțeles cu cine am discutat și eu - că am fost descoperit. În acea seară am discutat ambii cu soția și i-am spus: "Da, eu sunt gay", la care ea a zis că nu mă poate crede, după 5 ani de întîlniri și 6 ani de căsnicie... De aici tensiunea în familie a crescut mai tare. Sigur, ea mi-a dat șansa să renunț la "prostia" asta și s-o începem de la început.

Deci, despre mine știa numai ea. Despre fanteziile mele pentru baieți mai știa un bun prieten, pot spune că e bun, pentru că nici până ziua de azi nu m-a trădat. Dar, odată, m-am scăpat cu vorba unui coleg, pe care îl consideram la fel de bun prieten, despre ceea că mă văd cu un baiat și că îl iubesc și țin la el. În perioada cât am fost cu el, parinții lui au aflat depre relația noastră, el fiind cel care s-a deschis. Tatăl lui a depus o plângere la poliție, precum eu i-am violat copilul, dar el (baiatul iubit), a scris o altă declarație, precum că nu e adevărat, fapt pentru care a fost luat la bătăi de câteva zile în șir de tatăl său, care a spus că nu se va lăsa până nu mă va băga în pușcărie. Am fost invitat la comisariat, la care am dat declarații pe baza acestui fapt. Colaboratorii au fost prietenoși cu mine și mi-au dat un sfat ca să-l las măcar până la vârsta de 18 ani. Lămurirea mea cu cea ale băiatului era identică, fapt care, cred, i-a făcut pe colaboratori să nu fie agresivi (sau nu știu ce). La această cerere de a-l părăsi până la vârsta de 18 ani, eu am avut curajul și am spus doar atât: "E absurd. Noi doi ne iubim, nu este o aventură", la care ei mi-au spus că de altfel tatăl o sa se țină de ei și va face tot posibilul să fiu băgat la dubă. Dupa asta am fost lăsat să plec, nu m-au mai chemat. După o mică perioadă, tatăl iubitului meu a mai depus o cerere, precum eu aș fi vândut baieți minori peste hotare. Asta m-a amuzat foarte tare:) Dar nu i-a reușit să-mi mai facă ceva rau.

Dupa o perioadă, în localitatea mea s-au început zvonuri despre mine, mai ales că eram și sunt cunoscut de aproape toți. Iată atunci s-au început la fiecare colț întrebări dacă e adevărat sau nu. Eu, sigur, negam, pentru că știam că asta ar putea să-mi strice cariera din show-bizz, asta și a fost pricina colegului de a mă turna - pentru a mă da într-o parte din calea lui. Primele zile aveam în cap gânduri rele, eu fiind de vreo 31 ani deja, am plîns ca unul mic. Toata lumea care mă cunoșteau se uita chiris la mine, dar alții mă încurajau, spunând că ei mă cunosc și că nu aș putea să fiu așa cum spun alții, unii chiar spunându-mi: dacă e într-adevar așa, asta e viața ta și ai dreptul să o traiești așa, cum socoți de cuviință. Anume ei mi-au dat aripi să zbor mai departe.

Cu părere de rău, relația dintre mine și acel băiat s-a încheiat după 3 ani și ceva. Da, eu am divorțat de soție, pentru că am ales să fiu gay și să iubesc ceea ce-mi place. Dar în scurt timp după desparțire, am cunoscut un alt băiat, la fel de 18 ani, cu care avem aceleași interese și lucrăm împreună până în prezent. Cu el, cu A., suntem deja de 2 ani împreună. Primul an a fost greu pentru ambii pentru că fostul, aflând că sunt cu A., a încercat de nenumărate ori să ne despartă, venind cu amenințări, șantajuri că vor afla părinții lui A. despre relația noastră și că am putea să avem probleme. Până la sfârșit nu ne-am dat batuți, fostul a înțeles că nu mă mai poate întoarce înapoi (asta fiind scopul lui), a renunțat și ne-a lăsat în pace.

Îmi pare foarte rău că lumea noastră e plină de homofobie, altfel nu-mi era nimic să zic tuturor că sunt gay și că așa mă simt ca peștele în apă față de trecutul meu... alături de o femeie. Dar cred că va veni mintea la cap și vom putea să ne exprimam liber. Cel puțin sper... acum la vârsta de 35 ani.

Relatează istoria ta

Homosexualitatea nu este o formă de sexualitate numaidecât, ea trebuie înţeleasă ca o formă de umanitate.

Sociolog

Abonează-te

Abonează-te la Egali newsletter feed
  • Sergiu

    Chişinău

    Sincer fiind, nu pot spune că viaţa mea a fost una grea, dar nici uşoară. Până la momentul dat am trecut peste foarte multe obstacole.