Nu cred că istoria mea se deosebeşte de celelalte, este începutul vieţii mele morale, sexuale şi sociale. Încă nu am atins vârsta majoratului dar ştiu foarte multă informaţie despre homosexuali. La doar nici un an după naşterea mea, mama a divorţat de tata, 3 ani am locuit la oraş după care ne-am retras la ţară, încă de mic copil eram mai timid, mai retras şi poate pentru unii mai suspicios. Prieteni aveam, mă înţelegeam bine şi cu băieţii, însă cu fetele intram în dialog mai repede şi eram mai liber în exprimare. Observăm o atracţie faţă de adolescenţii tineri.

Ajuns la vârsta de 12 ani, fiind curios ca ori şi ce adolescent m-am înscris pe un site de socializare, acolo am cunoscut mai mulţi băieţi, cu care am avut relaţii sexuale si cu unii din ei mai mult decât doar sex. Nu judec pe alţii şi nu vreau să fiu judecat. Trecuse deja mai mulţi ani, eu am absolvit şcoala, am intrat în colegiu, şi de fiecare dată unde nu mă duceam, eram tachinat şi badjocorit, erau momente în care mă gândeam la suicid, am avut şi o tentativă, însă a eşuat. Câteodată mă gândeam chiar şi la operaţii de shimb a sexului, care aş putea să-l fac peste hotare, insă nu am avut surse financiare. Acum, ajuns la final de istorisire, vreau să spun că nu am crezut vreodată că voi avea atât de multe relaţii sexule, mulţi îmi spuneau că pentru vârsta mea am prea multă experienţă, şi sunt cu mult mai diferit de alţii, nu ştiu, o fi poate şi aşa, însă deseori, am suferit din cauza naturei mele. În prezent nu am nici sex, şi nici relaţii, sunt intr-o perioadă în care mă autoidentific. Chiar şi dacă nu o să am o familie, iubit, totuşi am pentru cine trăi: mama, fără ea nu aş fi trecut peste aceste greutăţi, cu toate că nu ştie de orientarea mea sexuală. Nu aş vrea să afle vreodată de acest lucru, cred că ar fi ceva mortal pentru ea, eu însă nu doresc să-i provoc durere. Până îmi este vie mama, o să trăiesc şi eu, apoi nu ştiu ce va fi, însă întotdeauna mă tem să mă gândesc la viitor, un viitor fără de speranţă...